Map of the counties according to the ratio between pensioners and employees. A number of 20 counties have more pensioners than employees. In Teleorman there are almost 48% more pensioners than employees. In Teleorman there are approximately 83,600 pensioners out of 56,600 employees

Ar ttrbui sa fie 0 pensionari si restul angajati, ca in Polonia

[deleted]

si pin florida e plin de canadieni si oameni du pan nordu americii care se trag la caldurica

o fi ceva similar

Mă uit la Ardeal și-mi vine sa vomit 🤮 /$

LA MUNCA FLACAII MEI !

Articol integral:

Judeţele din sudul şi estul României (Teleorman, Vaslui, Giurgiu, Botoşani, Mehedinţi etc.) tind să aibă o proporţie mai mare de pensionari în raport cu salariaţii ♦ Judeţele Ilfov, Timiş, Cluj şi Capitala au un număr semnificativ mai mare de salariaţi comparativ cu cel al pensio­narilor ♦ Cheltuielile totale cu pensiile au crescut în ultimii şapte ani de la 63,6 mld. lei în 2018 la o estimare de 131,4 mld. lei în 2024 ♦ Subvenţiile de la bugetul de stat pentru pensii au crescut de la 4,7 mld. lei în 2018 la o estimare de 21,5 mld. lei în 2024, ceea ce arată o creştere semnificativă a dependenţei fondului de pensii de bugetul de stat.

Un număr de 20 dintre judeţele din România au mai mulţi pensionari decât angajaţi, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşadar, în aproape jumătate dintre judeţele ţării forţa de muncă din companii este depăşită de numărul de pensionari.

Pe primul loc în clasamentul judeţelor cu cel mai mare număr de pensionari raportat la numărul de salariaţi este Teleorman. În acest judeţ erau 83.640 de pensionari la un număr de 56.654 de salariaţi în primul trimestru al acestui an, ceea ce arată că numărul pensionarilor este cu circa 47,6% mai mare decât cel al angajaţilor, un raport ce implică o povară economică considerabilă asupra populaţiei active.

Judeţele Vaslui, Giurgiu şi Botoşani urmează în clasament cu un raport ridicat, de 37%, 25,3%, respectiv 25,2%. La polul opus, judeţele Ilfov (-60,6%), Bucureşti (-56,8%), Timiş (-43,5%) şi Cluj (-38,0%) au un număr semnificativ mai mare de salariaţi comparativ cu cel al pen­sionarilor. Aceste judeţe beneficiază de o populaţie activă mai mare şi de o economie mai diversificată şi dinamică, cu un potenţial mai ridicat de creştere economică şi dezvoltare.

Judeţele din sudul şi estul României (Teleorman, Vaslui, Giurgiu, Botoşani, Mehedinţi etc.) tind să aibă o proporţie mai mare de pensionari în raport cu salariaţii. Acest fenomen poate fi explicat prin migraţia forţei de muncă tinere în alte judeţe sau în străinătate sau de lipsa de oportunităţi economice locale.

Judeţele din centrul şi vestul ţării (Cluj, Timiş, Braşov, Sibiu) şi zona metropolitană Bucureşti-Ilfov au un număr mai mare de salariaţi decât pensionari. Acest lucru este legat de faptul că aceste zone sunt centre economice majore, cu centre universitare puternice, ceea ce atrage o populaţie tânără şi activă.

Un număr mai mare de pensionari decât salariaţi într-un judeţ poate duce la o povară economică semnificativă, cu efecte negative asupra creşterii economice, finanţelor publice, serviciilor sociale şi calităţii vieţii. Aşadar, un număr mai mare de pensionari decât cel al angajaţilor pune presiune pe sistemul de pensii, deoarece numărul contribuabililor activi este insuficient pentru a susţine plăţile pensiilor. Aceasta poate duce la creşterea deficitului fondului de pensii.

De asemenea, de cele mai multe ori guvernul este nevoit să compenseze acest dezechilibru prin subvenţii din bugetul de stat, ceea ce poate afecta alocarea resurselor pentru alte domenii importante, precum educaţia, infrastructura şi sănătatea.

De altfel, de ani de zile de când se pune în mod acut problema demografiei, toţi specialiştii au spus că statul trebuie să găsească o modalitate de a aduce un echilibru între raportul dintre numărul de pensionari şi cel de salariaţi din economia locală, unul din ce în ce mai dispropor­ţionat în ultima perioadă.

Datele publice de la Ministerul Finanţelor arată că cheltuielile totale cu pensiile au crescut în ultimii şapte ani de la 63,6 mld. lei în 2018 la o estimare de 131,4 mld. lei în 2024. Aceasta reprezintă mai mult decât o dublare a cheltuielilor în perioada analizată.

Subvenţiile de la bugetul de stat pentru pensii au crescut, de asemenea, puternic, în special începând cu 2020. În 2018, subvenţiile au fost de 4,7 mld. lei, dar în 2024 se estimează că acestea vor ajunge la 21,5 mld. lei, ceea ce indică o creştere semnificativă a dependenţei fondului de pensii de bugetul de stat.

Guvernul a finalizat recalcularea pensiilor la mijlocul lunii august, după cum au anunţat autorităţile.

Astfel, de la 1 septem­brie, mai mult de 3,8 milioane de pensionari vor primi pensii mai mari printr-un efort bugetar de 10 mld. lei (septembrie – decembrie), după hârtii, sau de 12 mld. lei dacă luăm de bune calculele premierului, anume că pentru 3,8 milioane de pensionari pensia va creşte cu 622 de lei. Această recalculare a dus la nemulţumiri în rândul multor pensionari, în special în rândul celor care au ieşit la pensie de la exploatările miniere, care au primit decizii de recalculare a pensiilor cu sume în minus cuprinse între 1.800 şi 2.800 de lei.